Monica Iacob Ridzi se afla in spatele gratiilor de patru luni, dupa ce a fost condamnata la 5 ani de inchisoare, acuzata fiind de abuz in serviciu si fals intelectual.

Monica Iacob Ridzi a cerut in nenumarate randuri intreruperea pedepsei si chiar gratierea, pe motiv ca este foarte bolnava. Zilele trecute, fostul ministru a trimis pentru Lumea Justitiei o scrisoare stufoasa in care vorbeste despre nedreptatea care crede ca i s-a facut. Monica Iacob Ridzi marturiseste drama pe care o traieste atat ea cat si cei doi copii ai sai.

„Va scriu aceste randuri pentru a va multumi pentru modul corect in care ati prezentat situatia mea si a dosrului in care am fost implicata in mod profund nedrept.
Ati constatat si dumneavoastra grava eroare judiciara sau mai bine spus abuzul produs prin condamnarea mea la 5 ani inchisoare cu executare pentru ca as fi platit banii datorati firmelor care au orgnizat ziua tineretului in 2 mai 2009, in conditiile in care nu eu am platit banii respectivi, ci directorul general economic al ministerului cand eu nu eram in tara. Nu am stiut si nu am semnat documentele premergatoare platilor, iar aceste aspecte au fost recunoscute in instanta, la ultimul termen de judecata, chiar de catre directorul economic. Instanta nu a tinut cont nici de aceasta situatie.
Situatia prin care trecem ca familie este una dramatica, in conditiile in care, cei 2 copii ai nostri, de doar 1 an si 7 luni fetita si 5 ani baietelul sunt bolnavi si profund afectati de separarea brusca de mama, iar afectiunile lor s-au agravat de cand sunt eu in penitenciar. Si situatia mea se agraveaza din punct de vedere medical, in conditiile in care, pentru multele afectiuni de care sufar, unele foarte rare, medicii mi-au prescris, pentru a nu-mi agrava si mai mult situatia medicala, ce imi pune viata in pericol, sa respect anumite recomandari, lucru ce-mi este imposibil in penitenciar.
Singura solutie ar fi fost, in ce ma priveste, achitarea. O astfel de solutie a fost, probabil, imposibil de pronuntat din cauza presiunii MCV-ului, din cauza nevoii de a justifica cheltuielile inimaginabile facute timp de aproape 6 ani de zile cat a durat solutionarea definiva a cauzei, 6 ani in care am fost condamnata sa alerg intre spitale, instanta, experti, avocati si iar spitale. Iar cand am sperat ca lucrurile se vor linisti in viata mea, in sensul ca ma voi putea ocupa doar de sanatatea mea si a celor 2 ingerasi pe care mi i-a dat Dumnezeu, m-am trezit condamnata nevinovata. Condamnata cu executare astfel incat sa nu ma mai pot ocupa de sanatatea copiilor mei bolnavi si de recuperarea lor. Instanta motiveaza decizia de a nu-mi retine ca circumstanta atenuanta faptul ca am 2 copii foarte mici si bolnavi, prin aceea ca ambii copii s-au nascut dupa inceperea urmaririi penale fata de mine. In privinta situatiei familiale, Curte se rezuma la a constata ca inculpata are doi copii minori, ambii fiind nascuti dupa declansarea cercetarilor in prezent cauza. Ceea ce omite instanta sa spuna este faptul ca eu eram insarcinata cand s-a inceput urmarirea penala fata de mine, iar primul meu copil s-a nascut cu grave probleme medicale din cauza stresului la care am fost supusa in timpul sarcinii, cat am fost hartuita de DNA si de atacurile mizerabile si profund nedrepte ale tuturor la adresa mea.
Nu doar ca nu s-a pronuntat o solutie corecta de achitare in cazul meu dar nu mi s-a aplicat nici legea penala mai favorabila care, daca ar fi urmat algoritmul de calcul al instantei are m-a condamnat pe fond, ar fi condus la o pedeapsa mult mai mica. Pedeapsa de 5 ani aplicata de instanta de fond a reprezentat minimul pedepsei pentru infractiunea pe vechiul cond penal, in vigoare atunci. Solutia instantei de fond a fost, de altfel, pronuntata in mare graba, fara a mai audia toti martorii, cu 3 zile inainte de a intra in vigoare Noul Cod penal, ce prevede pedepse mult mai mici (2-7 ani pentru aceeasi infractiune). Mai mult, desi DNA-ul nu a fost declarat apel, in cazul meu si desi cand s-a judecat apelul pe care eu l-am facut, intrase in vigoare noul Cod penal, acesta nu mi-a fost aplicat, cu toate ca era legea penala mai favorabila probabil pentru ca instanta sa nu fie pusa in situatia de explica de ce a pronuntat o solutie diferita de cea a a instantei de fond, asa cum s-a intamplat in alte cazuri.
Faptul ca sunt victima unei grave erori judiciare nu mai este un secret pentru mine, l-ati constatat si sustinut si dumneavoastra si, pentru aceasta, va multumesc.
Sunt peste 125 de zile de cand sunt in penitenciar in mod profund nedrept, total nevinovata de faptele ce mi-au fost imputate, peste 125 de zile de cand ma simt tot mai rau, de cand nu mai pot respecta recomandarile medicale cu privire la afectiunile pe care le am, de cand mediul carceral a fost sa-mi apara noi afectiuni, de cand copiii mei sunt tot mai bolnavi si tot mai afectati de separarea brutala de mama lor, avand deja grave tulburari comportamentale care, necorectate, ii pot afecta pentru tot restul vietii.
Aceasta profunda nedreptate, aceasta situatie dramatica prin care eu si copiii mei, foarte mici si nevinovati trecem, poate fi corectata intr-un singur mod si anume, prin acceptarea de catre domnul Presedinte al Romaniei a cererii de gratiere individuala, pe care am finalizat-o si depus-o recent. In ultima perioada mi-am concentrat toata atentia si puterile pentru a scrie personal o cerere de gratiere din motive UMANITARE, realizand ca este singura sansa la VIATA atat pentru mine cat si pentru copiii mei. Este singura mea sansa de a-mi recupera si trata copiii care sufera de mai multe afectiuni, care s-au agravat in lipsa mea. Este singura mea sansa de a corecta, cat mai pot, din tulburarile profunde pe care copiii mei le-au suferit prin separarea brutala de mama lor. Gratierea mea este singura sansa pentru cei 2 copii sa se dezvolte fizic si psihic normal.
Nu in ultimul rand, gratierea este singura mea sansa sa pot urma in libertate regimul terapeutic, de viata si alimentar prescris, pentru a-mi putea prelungi cat mai mult viata, si a putea fi alaturi de copii cat mai mult timp.
Gratierea este singura mea sansa, cat Dumnezeu imi mai da zile, sa le pot oferi celor 2 ingerasi, care mi-au luminat ultimii ani, sprijinul de care au nevoie, mai mult ca oricand, in primii ani din viata.
In Romania anului 2015 imi este greu sa cred ca ICCJ (cea care a judecat si fondul si apelul un cazul meu, neavand dreptul sa fiu judecata de 2 instante diferite) si-ar putea recunoaste eroarea acceptand ca pedeapsa nu trebuia sa existe sau, daca trebuia ‘neaparat’ sa condamne inca un fost ministru, putea fi mult mai blanda, mergand pe rationamentul neglijentei in serviciu, nu a abuzului savarsit cu intentie, neprobat bineninteles, ce a fost retinut in caz meu. Am facut referire la neglijenta deoarece am constat cu surprindere ca, desi ICCJ a respins apelul in cazul meu, pastrand decizia instantei de fond care m-a condamnat la 5 ani inchisoare pentru abuz in serviciu savarsit cu intentie in motivarea aparuta recent, instanta a explicat ca eu, ca ministru am lucrat neglient pentru ca nu am semnat ordonantarile de plata, ‘neglienta’ constand in aceea ca nu a fost singurul caz in care nu am semnat ordonantarile de plata, ICCJ a ignorat insa declaratiile martorilor si inculpatilor care au sustinut ca eu m-am opus platilor respective, de aceea am refuzat semnarea ordonantarilor de plat, nu din neglienta nu le-am semnat, ci pentru ca nu am fost de acord cu efecutare platilor respective.
Va voi da doar cateva exemple de declaratii ignorate de catre instanta in decizia si motivarea data:
-Relativ la discutia cu Mircea Florin Catalin a fost o discutie in sensul ca i-am ordonat sa faca plata mai repede. In legatura cu platile, arat ca a existat intr-adevar o problema in conditiile in care inculpata Ridzi amana semnarea ordonantarilor de plata. Este adevarat ca i-am cerut inculpatului Mircea sa faca platile pentru ziua de 2 Mai, insa am considerat ca acesta este suficient de precaut sa faca aceste plati in conditii de legalitate (declaratie inculpat Paul Diaconu, condamnat 2 ani si 6 luni cu suspendare).
-Inculpatul Paul Diaconu mi-a cerut sa fac plata in conditiile in care nu existau toate documentele necesare in acest scop. Mai exact, chiar m-a repezit si m-a amenintat ca ma da afara in conditiile in care plata nu se face mai repede (declaratie inculpat Mircea Florin Catalin, condamnat 2 ani si 6 luni cu suspendare).
-Deoarece era amanata semanrea de catre ministra Ridzi in calitate de ordonator principal al ordonantarilor de plata, am fost rugata de mai multe ori insistent de catre Diaconu Paul – directorul Directiei Economice sa solicit ministrei aplicarea semnaturii sale pe acele ordonantari; de altfel inculpatul Diaconu Paul a intrat pentru rezolvarea acestei chesituni personal la ministru si in continuare ordonantarile nu au fost semnate de catre inculpata Ridzi (…) In contextul escaladarii rapide a scandalului mediatic, inculpata Ridzi a solicitat efectuarea unui audit de specialitate de catre serviciul de audit al MTS (…) In orice caz, ordonantarile nu au fost semnate de ministra Ridzi deoarece eu personal am predat mapa cu ordonantarile nesemnate noului ministru numit. (declaratie martor Cazan Ruzandra Ileana, data la 10 ianuarie 2013 in fata instantei de fond).
-Intr-adevar, am asistat personal la predarea-primirea documentelor MTS la 18.08.2009 intre fosta ministra Monica Iacob Ridzi si Placinta Sorina; cu acesta ocazie s-a incheiat un proces verbal scris, pe care l-am consemnat si eu alaturi de cei doi demnitari si de inca doi diretori ai unor directii de specialitate din cadrul MTS… am verificat personal totalitatea documentelor nominalizate in anexa la procesul verbal sustin ca ele au existat in realitate la data efectuarii operatiunii… Arat ca cele trei ordonantari de plata nu erau semnate de catre fostul ministru Monica Iacob Rdizi (declaratie martor Serbanescu Daniel din 07 ianuarie 2014, data in fata instantei de fond).
Daca ICCJ a constatat insa ca eu, ca ministru mi-am exercitat cu neglienta atributiile de ordonator de credite (pentru ca din motivare asta reiese) ar fi trebuit sa schimbe incadrarea in cazul meu din abuz in serviciu in forma calificata savarsit cu intentie (cu pedepse intre 5-15 ani inchisoare pe vechiul cod penal) in neglijenta in serviciu pentru care sunt prevazute pedepse mult mai, ori acest lucru nu s-a intamplat, eu fiind condamnata la 5 ani inchisoare pentru ca as fi dispus cu intentie plata banilor pentru a crea un avantaj firmelor, dispunerea facandu-se doar prin semnarea ordonatarilor de plata, pe care eu nu le-am semnat, aspect constatat de altfel si de ICCJ in motivare: ‘In legatura cu cele trei ordonantari de plata nesemnata de inculpata, instanta de apel retine pe de o parte ca acestea nu au fost prezentate sau invocate de inculpata in faza de urmarire penala )desi, prin ipoteza, ele existau, cata vreme sunt enumerate in procesul verbal de predare primire, document incheiat intre inculpata si succesorul sau, la 18.08.2009) si nici prezentate in original in cursul judecatii, la dosar fiind depuse doar niste fotocopii (pagina 274, motivare apel).
Am citit si recitit aceasta fraza din motivare si m-am intrebat cum as fi putut sa prezint in original, in cursul judecatii documentele pe care le predasem in original ministrului care mi-a urmat prin proces-verbal de predare-primire, mentionat chiar de catre instanta in motivare. Asa cum a constatat si instanta, ordonantarile de plata in original, nesemnate de catre mine, le-am predat doamnei ministru Sorina Luminita Placinta la momentul demisiei mele, inainte sa inceapa urmarirea penala in cazul meu. Nici nu as fi avut voie sa le pastrez in original pentru ca as fi savarsit o infractiune daca le-as fi pastrat. De aceea, mi-am pastrat doar copii dupa ordonatarile nesemnate de mine, copii pe care le-am depus instantei de judecata impreuna cu procesul verbal de predare-primire in original (pentru ca un exemplar in original mi-a fost dat mie la momentul predarii respectivelor documente).
In legatura cu reprosul instantei de apel care a retinut in motivare eu nu am prezentat sau invocat ordonantarile nesemnate in faza de urmarire penala, instanta a ignorat in motivare chiar declaratia pe care am dat-o in apel cand, am explicat instantei ca, timp de 2 ani cat a durat urmarirea penala in cazul meu, procurorul nu m-a chemat sa dau declaratii in cauza, prin urmare nu aveam cum sa le invoc in cursul urmaririi penale.
Explicatii si constatari lipsite de logica ale instantei am regasit pe tot parcursul motivarii. Fie am identificat erori, fie am identificat aspecte pe care instante sustine ca eu le-am spus sau facut, lucruri neadevarate si in totala contradictie cu probele din dosar, fie au fost ignorate declaratii care demonstreaza totala mea nevinovatie, fie au fost ignorate declaratii care demonstreaza totala mea nevinovatie, fie au fost ignorate documente depuse ca probe in aparare, fie au folosit pasaje din interceptari care au fost transcrise in mod eronat de catre DNA, fie mi-au atribuit fraze pe care nu le-am spus eu. Mai mult, in cateva situatii instanta a folosit in motivare pasaje din declaratiile unor inculpati sau martori date la DNA in fata procurorului, declaratii pe care nu si le-au mentinut in fata instantei, le-au modificat cand au fost audiati in cursul judecatii spunand ca, la DNA, au fost date sub presiune, cele date in fata instantei aratand nevinovatia mea. (…)
In motivare (pag.234) instanta de apel a ignorat total declaratia data de inculpatul Negrea in cursul judecatii, preluand doar citate din declaratia pe care Negrea o daduse in cursul urmaririi penale, aspecte fara legatura cu realitatea si pe care inculpatul le-a modificat in declaratia data in fata instantei. Comparand declaratia data de inculpatul Negrea in cusul judecatii cu motivarea instantei de apel (pag 234) puteti constata cu usurinta reaua credinta a instantei care a ignorat toate dovezile nevinovatiei mele.
In mod normal, instanta trebuia sa analizeze in primul rand probele administrate in cursul judecatii; in cazul meu, toate declaratiile si documentele care atesta nevinovatia mea au fost ignorate, pentru instanta singurul lucru care a contat a fost incercarea de a motiva decizia profund nedreapta luata in cazul meu. Vazand decizia si motivarea instantei, nu mai pot spera intr-o solutie corecta in cazul meu, daca as apela la o cale extraordinara de atac, pentru ca, in cazul meu, tot ICCJ ar incerca sa o solutioneze.
Am depus o cerere de gratiere din motive UMANITARE si sper sa gasesc acum omenia care a lipsit Romaniei in ultimii 10 ani. Am obligatia sa sper ca, mai presus de rafuielile politice, suntem oameni. Traiesc si acum cu speranta ca drepturile constitutionale pot fi respectate, ca dreptul la ocrotirea sanatatii, dreptul la viata, la ocrotirea familiei si in special a copiilor nu reprezinta simple utopii.
Am obligatia sa sper intr-un gest de clementa, singurul care poate in acest moment sa ne dea, mie si copiilor mei, O SANSA LA VIATA.
Ca mama, am obligatia sa ma lupt pana in ultima secunda a vietii mele pentru sanatatea si viata copiilor mei si a mea. Am obligatia sa sper ca o mama bolnava cu 2 copii mici si bolnavi care:
-nu a fost acuzata de fapte de coruptie, nu si-a insusit niciun leu din banul public si nici nu a fost acuzata de asa ceva;
-nu are antecedente penale si nu este un pericol pentru societate;
-tocmai a primit un raport favorabil de la ANI care arat clar ca nu are si nu a dobandit averi nejustificate;
-locuieste de 14 ani de cand s-a casatorit in acelasi apartament modest de 3 camere din Petrosani cumparat de parinti inainte de implicarea ei in politica (apartament sechestrat in acest moment din care statul va recuperea parte ei de prejudiciu, un prejudiciu stabilit de catre expertul DNA si infirmat de expertul independent numit de instanta de judecata sa faca o noua expertiza in cursul judecatii, expert care a ajuns la concluzia ca nu exista prejudiciu in cauza), poate beneficia de o gratiere individuala ce i-ar da sansa sa se lupte in libertate pentru viata ei si a copiilor ei.
Am fost un om modest toata viata mea. Asa am fost educata. Sunt o tanara provenita dintr-o familie modesta, care a invatat si muncit toata viata. Am crezut si cred cu tarie ca exista valori mult mai importante decat cele materiale, iar seriozitatea, modestia, corectitudinea si cinstea m-au ghidat de cand ma stiu. Nu m-ati vazut purtand haine sau accesorii scumpe pentru ca nu am asa ceva, nu am locuit si nu locuim nici eu, nici familia mea in vile sau apartamente de lux, pentru ca nu avem asa ceva.
Am locuit si locuim modest, si eu, si familia mea, ne bucuram de respectul oamenilor din zona noastra care nu cunosc bine si stiu ca niciodata nu am furat, nu am abuzat de functii si nu am facut nimic nelegal. Dumnezeu ne e martor.
Desi cererea de gratiere individuala am facut-o din motive UMANITARE, cu permisiunea dumneavoastra, si fara a inrta in toate detaliile nevinovatiei mele, deoarece sunt foarte multe lucruri de spus in legatura cu acuzatiile profund nedrepte, absurde, aberante si neprobate pentru toate faptele imputate, va voi prezenta foarte pe scurt cateva aspecte care arata totala mea nevinovatie, documente ignorate de instanta.
Astfel, in legatura cu acuzatia (pentru care am fost condamnata la 5 ani cu executarea) ca as fi abuzat de functie si as fi dispus plata banilor catre firmele care au organizat ziua tineretului in 2 mai 2009, va rog sa observati ca dispunerea unei plati se face prin semnarea de catre ministru a ordonantarilor de plata, ori, in cazul de fata ordonantarile de plata nu au fost semnate de catre mine si le-am predat nesemnate, in final, prin proces verbal de predare-primire, ministrului care mi-a urmat, dupa demisia mea.
De asemenea, va rog sa obervati si faptul ca, in data de 11 mai 2009 eu ma aflam la Bruxelles la Consiliul de ministri pe probleme de tineret, iar tot in data de 11 mai 2009, in lipsa semanturilor mele pe ordonantarile de plata, directorul economic a facut plata.
Aceste aspecte nu au fost contestate nici de ICCJ si au fost prezentate in motivare. Totusi, desi nu am semnat ordonatarile de plata, plata efectuandu-se in lipsa semnaturilor mele, si am depus ca proba in aparare copii dupa aceste ordonantari nesemnate precum si procesul verbal prin care am predat in original aceste ordonantari, desi toti martorii auditi in legatura cu acest aspect, au confirmat faptul ca eu am refuzat semnarea ordonantarilor de plata, deci nu am fispus plata, pastrand ordonantarile nesemnate pe biroul meu, am fost condamnata la 5 ani cu executare pentru ca as fi dispus plata sumelor respective. Autorul platilor asumate de acesta este liber.
Va rog sa observati si faptul ca, in data de 12 mai 2009, fara sa imi comunice ca plata o facuse deja cu o zi in urma , in lipsa semnaturilor mele, directorul economic (Diaconu Paul) mi-a prezentat spre semnare ordonantarile de plata. I-am comunicat ca refuz sa le semnez pana nu ma asigur de legalitatea procedurilor de achizitie pe care ei le efectueaza si le-am pastrat nesemnate pe biroul meu.
In aceeasi zi (12 mai 2009) am decis sesizare ANRMAP pentru a face verificari in legatura cu achizitiile publice de la MTS din anul 2009, inclusiv cele referitoare la ziua de 2 mai.
Reaua vointa a instantei reiese si din urmatoarele fraze ale motivarii aflate la pagina 276: ‘Or, daca inculpata ar fi dorit sa verifice post-factum legalitatea procedurilor de achizitie, iar de rezultatul acestora ar fi depins efecutarea platilor, cel putin a celei ramase (aferente contractului nr. 14), din probatoriul administrat in cauza nu rezulta ca aceasta ar fi dispus vreo masura de sistare a acestei din urma plati, macar pana la finalizarea actului de control.
Dimpotriva, plata s-a efectuat pe 22.05.2009, desi cererea catre ANRMAP fusese facuta de 12.05.2009 , iar controlul s-a finalizat prin raportul din 18.06.2009’.
instanta a ignorat in decizie si in motivare toate declaratiile martorilor care au sustinut ca m-am opus efectuarii platilor, refuzand semnarea ordonantarilor de plata la momentul cand mi-au fost prezentate spre semnare. Or, stau si ma intreb cum poate instanta sa sustina ca nu am luat masuri de sistare a platilor din moment ce am refuzat semnarea ordonantarilor de plata si le-am pastrat nesemante pe biroul meu? De aceea le-am si predat prin proces verbal de predare-primire ministrului care mi-a urmat, deoarece, la momentul demisiei mele, ordonantarile de plata erau nesemnate pe biroul meu.
Un alt aspect pe care as dori sa vi-l mentionez pe scurt este cel legat de cele patru rapoarte de constatare sau expertize efectuate in prezenta cauza. Astfel, desi instanta de judecata a acceptat pe fondul cauzei efectuarea unei noi expertize financiar-contabile de catre un expert independent dispus de catre instanta, a ajuns la concluzia ca nu exista prejudiciu, aceasta expertiza a fost inlaturata de catre instanta si au mentinut ca fiind valabile concluziile expertizei facute de catre DNA, de un expert numit de procuro, expert care a ajuns la concluzia total lipsita de logica si anume ca aproape intreaga suma platita de minister este considerata prejudiciu, in totala contradictie cu ceea ce stabilesc Curtea de Conturi, un specialist al DNA si Garda Financiara in prezenta cauza. Un alt aspect important este acela ca, singura expertiza care a avut la dispozitie toate inscrisurile relevante pentru cauza, inclusiv ordonantarile de plata nesemnate de mine a fost cea dispusa de catre instanta de fond. (…)
Important de mentionat este si faptul ca nici instanta de fond nici cea de apel in motivare nu au facut nicio referire cu privire la concluziile total diferite ale celor 4 rapoarte de constatare sau expertize. S-au rezumat doar la a sustine ca au inlaturat expertiza financiar-contabila judiciara dispusa de catre instanta deoarece doar expertiza efectuata in faza de urmarire penala se coroboreaza cu celelalte probe. Stau si ma intreb cum se coroboreaza cu celelalte probe din moment ce concluziile celor 3 rapoarte de constatare sau expertize ramase sunt total diferite? Raspuns la aceasta intrebare nu voi primi niciodata. Cum nu voi primi raspuns la multe alte intrebari.
Si pentru ca o eventuala condamnare nu parea sigura pentru o singura pretinsa „fapta”, s-au mai „fabricat” niste acuzatii hilare la adresa mea, neprobate bineinteles.
Am fost acuzata ca, in calitate de ministru, as fi falsificat prin intocmire anumite documente, in conditiile in care niciun ministru nu intocmeste documente, dar si ca as fi determinat pe unii salariati din minister sa intocmeasca in fals documente legate de evenimentele din 2 mai.
Nu numai ca nu am intocmit niciun document, dar persoanele care le-au intocmit in realitate, angajatii din directiile de specialitate, au recunoscut in instanta ca nu au vorbit niciodata cu mine in perioada cat am fost ministru, ca nici nu ii cunosteam, ca ei au intocmit documentele conform atributiilor ce le reveneau. Am demonstrat cu probe certe ca nici nu ma aflam in tara in zilele in care procurorii sustineau ca as fi falsigicat prin intocmire respectivele documente. Nimic nu a contat.
Si pentru ca nu parea suficient, s-a mai inventat o acuzatia, total lipsita de logica, si anume aceea ca as fi cerut unui director din minister sa cheme IT-istul ministerului la sediu pentru a accesa in mod ilegal sistemul informatic al ministerului pentru a sterge date informatice. O astfel de acuzatia este lipsita de logica, neprobata si nu ar fi trebuit sa existe deoarece:
-Serviciu de Telecomunicatii Speciale (STS) a raspuns printr-o adresa ca la MTS, in acea perioada, nu exista un sistem informatic, prin urmare fapte de acces, chiar ilegal, la ceva ce nu exista nu sunt infractiuni. Raspunsul STS l-am primit pe 04.02.2015, cu cateva zile inainte de ultimul termen ce a avut loc pe 09.02.2015. Imediat ce am primit raspunsul de la STS, l-am depus si la instanta prin adresa de inaintare. Cu toate acestea, instanta sustine in motivare ca nu am prezentat aceasta adresa a STS, desi face referire la raspunsul STS si chiar trimitere la file din dosar!!!: ‘Din aceasta perspectiva, este lipsit de relevanta raspunsul Serviciului de Telecomunicatii Speciale dat unei solicitari efectuata din proprie initiativa de catre inculpata Iacob-Ridzi (si al carei continut nu a fost prezentat instantei de apel), din care rezulta ca pana la data de 13.07.2009 STS nu a avut raporturi juridice cu MTS, ‘cu privire la aspectele invocate’ (fila 177 vol3 dosar apel).
Constat ca am deranjat si pentru ca mi-am permis, din proprie intiativa, sa adresez o intrebare. STS in incercarea de aflare a adevarului si de a-mi demonstra nevinovatia.
Nu numai ca nu au probat ca sunt vinovata, asa cum este normal daca acuzi pe cineva, dar, s-au si suparat pentru ca am adus eu probe care arata nevinovatia mea.
Raspuns STS este clar: ‘Facem precizarea ca, actele juridice susmentionate nu au ca obiect administrarea vreunui sistem informatic’, ori instanta ar fi trebuit sa constata ca infractiunile informatice nu pot exista in contextul in care la MTS, in acea perioada, nu exista un sistem informatic.
-mai mult, directorul care a chemat IT-istul la minister, a recunoscut la DNA si in fata instantei ca l-a chemat pe IT-ist la minister din proprie initiativa, fara ca ministrul sa stie sau sa-i ceara aceasta si nu l-a chemat pentru a accesa sistemul informatic pentru ca mibisterul nu avea un sistem informatic: ‘Din proprie initiativa eu l-am sunat pe Mesina Dan, ce era IT-istul ministerului si l-am intrebat daca niste email-uri sterse din casuta persoana de yahoo pot fi recuperate (…) Nu este real ca au am solicitat lui Mesina Dan sa vina la sediul ministerului la rugamintea ministrului Iacob Ridzi Monica Maria deoarece nu a existat o astfel de discutie’. (declaratie inculpat Marcuta Marius, condamnat la 2 ani cu suspendare pentru ca a chemat IT-istul la minister, iar eu am fost condamnata 4 ani cu executare pentru ca i-as fi cerut sa cheme IT-istul ceea ce nu este adevarat si nici probat).
-si IT-istul Mesina Dan a recunoscut ca a venit la minister la solicitarea directorului, ca nu a vorbit cu mine niciodata inainte de a veni la minister si nici nu s-a vazut si nu s-a intalnit cu mine cand a fost la minister la solicitarea directorului: ‘In seara acelei zile pe care am descris-o, nu am vazut-o pe inculpata Ridzi si nici nu am discutat cu aceasta (…) Este real ca in seara zilei de 13.07.2009, in jurul orelor 19.00, am fost apelat la telefon de inculpatul Marcuta Marius, care mi-a solicitat sa ma prezint la sediul MTS’. (declaratie Dan Mesina)
Un alt aspect se refera la faptul ca singura persoana din minister care accesa cu drept un sistem informatic (daca el exista) era IT-istul ministerului, deci nu putem vorbi in acest caz de acces fara drept la ceva ce nici nu exista. Mai mult, desi IT-istul a fost acuzat initial de acces fara drept la un sistem informatic a fost scos ulterior de sub urmarire penala si transformat in martor.
Prin urmare, autorul faptei este martor, instigatorul la presului acces fara drept este condamant la 2 ani cu suspendare, iar eu singura persoana din minister condamnata cu executare (4 ani) pentru asa zisa savarsire a infractiunii de participatie improprie la infractiunea de acces fara drept la un sistem informatic ‘si mai lipsit de logica este faptul ca am fost condamnata mai mult decat prevede Codul penal pentru astfel de fapta’.
Sunt foarte multe lucruri de spus in legatura cu faptele ce mi-au fost imputate si dovezile nevinovatiei mele. Nimic nu a contat pentru instanta. Niciun argument, nicio proba. Nici faptul ca am delegat toate competentele. Nici faptul ca nu am semnat ordonantarile de plata. Nici faptul ca nu am cerut niciodata cuiva sa faca ceva ce nu e legal. Nici faptul ca reprezentatii firmelor care au organizat Ziua Tineretului recunosc faptul ca nu ma cunosteau, ca nu ii cunosteam, ca nu s-au intalnit niciodata cu mine, de fapt nici nu am fost acuzata ca as fi pretins sau primit ceva. Nu au contat nici declaratiile celorlalti inculpati si martori care arata nevinovatia mea. Nici inscrisurile depuse la instanta, care contrazic sustinerile procurorilor. Nu a contat nici faptul ca nu exista sistem informatic, prin urmare nu poti acuza pe cineva ca a accesat in mod ilegal ceva ce nu exista. Nu a contat nici faptul ca expertiza contabila dispusa chiar de ICCJ a aratat clar ca nu exista prejudiciu. Ca toti banii exista: o parte a fost cheltuiti, cu factura si chitanta pentru organizarea evenimentelor, restul se afla sechestrati in contul firmelor. Tot ce a contat a fost condamnarea unui fost ministru.
Am constatat ca judecatorii care m-au condamnat au simtit greutatea unor presiuni ca fiind mai apasatoare decat greutate probelor din dosar care demonstreaza totala mea nevinovatie. Iar condamnarea mea la 5 ani inchisoare cu executare, in contextul in care cunosteau afectiunile medicale cu care ma confrunt este similara cu o condamnare la moarte.
In motivare au minimalizat problemele medicale cu care ma lupt in tacere de mai multi ani, dar care s-au agravat in ultima perioada, instanta spunand doar ca aceste aspecte tin de faza de executare a pedepsei.
Si pentru ca sunt acum in faza de executare a pedepsei, si pentru ca nu pot respecta recomandarile medicale in penitenciar, pentru a evita agravarea si mai mult a afectiunilor de care sufar, nu pot decat sa sper ca demersul meu prin care am solicitat sa fiu gratiata din motive UMANITARE va fi acceptat si inteles, pentru ca este singurul care ma poate salva. Singura sansa la viata pentru mine si copiii mei. Nu am incetat si nu voi inceta niciodata sa sper ca, mai presus de orice, exista omenie, ca mai presus de orice nu vom inceta sa fim oameni”, titrează luju.ro