De ani de zile am trăit cu un suflet romantic, al meu. Băi de nu mi-am dat-o singură în suflet de la atâtea așteptări, vise, iluzii, pretenții și imaginație bogată de n-am mai știut ce e cu mine. De multe ori era suficient să primesc un simplu sărut și o luam razna pe cărări cu ticăitoarea. Mă lăsam atât de dusă de val încât nu mai mâncam, nu mai dormeam, nu mai puteam să fac nicio altă activitate decât să fiu îndrăgostită.

Aveam impresia că dragostea e aia care-mi dă aripi. Numai iubită și iubind puteam să am încredere în mine, să mă machiez cu la fel… citeste mai mult