Și totuși, culorile pe care le percepem nu sunt (mereu) în strictă corespondență cu lungimea de undă a luminii
Teoria clasică a percepției culorilor vă este, cel mai probabil, cunoscută: culoarea este rezultatul procesării de către creier a impulsurilor bioelectrice transmise prin nervul optic de către ochi la interacţiunea acestuia cu unde electromagnetice dintr-o anumită gamă de frecvenţe. Culoarea roşie, de exemplu, este percepţia undelor electromagnetice cu lungimea de undă între 610 şi 700 nanometri. Culorile fundamentale se găsesc între următoarele valori de frecvenţă: roşu: 610 – 700 nm; portocaliu: 590 – 610 nm; galben: 570 – 590 nm; verde: 500 – 570 nm; albastru: 450 – … citeste mai mult