Petreceri ”în interes național” pe banii statului marca Gabriel Oprea

HOT
02.12.2015
Autor: Alexandru Toma

O anchetă a Centrului Român pentru Jurnalism de Investigații arată o nouă fațetă a șefului UNPR. De data aceasta abuzul este sub formă de mese la restaurantele MApN  unde erau organizate adevărate chefuri… care de cele mai multe ori era plătite foarte târziu spre deloc:

Iată ancheta:

”Gabriel Oprea a fost ministru al Apărării între decembrie 2009 și mai 2012. Durata mandatului său a fost de 30 de luni. În aceeași perioadă, Oprea a chefuit, în interes personal, de aproape 37.000 de euro (165.000 de lei). În medie, deci, fostul vicepremier Gabriel Oprea a dat petreceri pentru apropiați de peste 1.200 de euro lunar în unități de hrănire ale Ministerului Apărării. Fără, însă, să plătească integral notele de plată, arată un raport al Ministerului Apărării.

Oprea a chefuit pe cheltuiala Armatei fără să achite adaosul legal
Conform unui raport intern al Ministerului Apărării, „În perioada 2010 – 2012, fostul ministru al Apărării Naționale, Gabriel Oprea, a organizat diferite evenimente personale în cadrul instituției militare, care au presupus servirea mesei și de către persoane din afara Ministerului Apărării Naționale. Potrivit prevederilor art. 107 lit. b) din (…), . Așa cum rezultă din raportul de audit public intern nr. A.S. 429 din 28.09.2012, fila 52-53 (anexat), nu s-a putut stabili cu exactitate modul de aplicare a cotei de 15% întrucât documentele emise nu conțineau informații în acest sens.” Notele de plată ale „evenimentelor personale” organizate pentru Gabriel Oprea în unități ale Ministerului Apărării au însumat 165.073,28 lei.
Petrecerile lui Oprea din MApN, nefiscalizate
Raportul de audit al MApN menționat mai sus arată că operațiunea „Chefurile lui Gabriel Oprea”, deși avea loc în unități ale Ministerului Apărării, nu era deloc militarizată, ci dimpotrivă. Astfel, la parangheliile lui Oprea nu prea se eliberau bonuri de vânzare: „vânzarea către beneficiari a preparatelor de hrană de la liniile de autoservire din obiectivele M 100 (chiar sediul Ministerului Apărării – n.r.) și DT 2 fiind efectuată fără a se marca întotdeauna operațiunea respectivă pe casa de marcat, deci fără a se elibera bonuri de vânzare”.
Mai mult, ministrul Oprea avea deschisă o linie specială de creditare pentru chefuri: „În legătură cu , listele cu oferta de meniuri și copiile chitanțelor, reprezentanții structurii auditate au susținut că, deși nu este prevăzută obligația legală sau procedurală pentru întocmirea unor astfel de documente și arhivarea lor în dosare, acestea au fost elaborate de personalul încadrat la Formațiunea 1 Hrănire, pentru a ține o evidență a meselor servite de ministrul apărării naționale.”
Ministrul Oprea plătea și la patru luni după chef
În ciuda existenței unei evidențe „a meselor servite de ministrul apărării naționale” (mesele de care Oprea a beneficiat, desigur, nu cele pe care le-a servit din postura de chelner), procedurile fiscale nu au fost respectate. Iată ce s-a constatat în raportul de audit: „- au fost înscrise preparatele servite, cantitatea (în general s-a servit mai mult de o porție din același fel de mâncare), prețul unitar, valoarea, precum și totalul de plată; – nu este înscris numele și nu există nici semnătura persoanei (ospătarului) care le-a întocmit; – nu a fost înscris numărul de eliberare al notelor, deși aceasta era o cerință prevăzută de formular.
De asemenea, listele cu meniuri zilnice, anexate la , nu sunt semnate de persoana care le-a întocmit, acestea fiind doar datate. Referitor la modul de eliberare a chitanțelor precum și încasarea sumelor de la ministrul apărării naționale, am constatat următoarele: – chitanțele au fost eliberate pe numele ministrului apărării naționale; – în general, chitanțele au fost emise lunar, la sfârșitul lunii sau la începutul lunii următoare celei în care s-au servit mesele din perioada respectivă, existând o singură situație în care chitanța a fost eliberată și plătită cu cca. 2 luni întârziere față de luna în care s-au servit mesele (…); – în patru situații, chitanțele eliberate au conținut contravaloarea cumulată a meselor servite în 1 1/2, 2 sau 3 luni, fiind înregistrate astfel întârzieri de chiar cca. 4 luni față de perioada în care s-a servit masa și::::

Articole similare:

Top