Îmi aduc si azi aminte prima zi petrecută în Internat. Era prima dată cind nu dormeam alături de părinți, sub acoperișul știut din str Stejarului 42. M-am găsit într-un dormitor cu vreo 30 -40 de paturi din fier cu pături jilave, de cazarmă și 30-40 de copii, elevi interni în jur. Cred că în acea noapte am devenit adult brusc deși aveam doar 11 ani. Tot ce simt, gîndesc și sunt sunt azi este dobindit în acea noapte de nesomn. Uneori intunericul și liniștea erau sfîșiate de țipătul locomotivelor…Imi amintesc.

Era un Internat săptămînal. Vinerea după-amiaza du… citeste mai mult