Dacă un eschimos are zeci de cuvinte pentru zăpadă, înseamnă că vede zăpada altfel decât noi? Dacă într-o limbă nu există cuvintele „stânga” și „dreapta”, ci doar „nord”, „sud”, „est” și „vest”, înseamnă că vorbitorii acelei limbi percep spațiul într-un mod fundamental diferit? Iar dacă o limbă atribuie obiectelor genuri gramaticale diferite de cele din altă limbă, ajung oamenii să le privească diferit?
Aceste întrebări au fascinat lingviști, psihologi și filosofi timp de aproape un secol. Ideea că limba pe care o vorbim modelează profund modul în care percepem realitatea a devenit una dintre cele mai populare teorii din științele umaniste. Ea a inspirat romane, filme și nenumărate articole de popularizare. În celebrul film Arrival (2016), de exemplu, învățarea limbii extratereștrilor î…
Stiripesurse.ro
Ne modelează limba felul în care gândim?
