Nu am dormit mai deloc cu o noapte înainte. De vină să fi fost grija pentru ziua ce avea să vină? Nu știu, dar m-am foit toată noaptea și, deși mi-am pus ceasul să sune, de frică să nu întârzii, m-am trezit cu mult mai devreme. Când am privit spre Meseș și am văzut crestele deasupra cărora sclipeau câteva stele, am știut că vom avea parte de o zi frumoasă. M-am pregătit cum am știut eu mai bine, am mai verificat încă o dată rucsacul și am plecat. Aerul rece de a afară mi-a adus aminte că suntem la mijloc de noiembrie. Ardeam de nerăbdare să mă întâlnesc cu p… citeste mai mult