Timpul nu există. Este o metaforă pentru contorizarea mișcării, pentru evoluția lucrurilor din univers. Dar nu există ca „substanță” în lume. Nu e nimic pe care să-l poți indica ori măsura prin contact direct ori indirect. Atunci când folosești un așa-numit instrument de măsurare a timpului (un ceas), tot ce faci este să numeri ciclurile respectivului dispozitiv. Cu cât ciclurile sunt mai regulate, cu atât ceasul e mai precis (iar cum atomii tind să funcționeze la fel, de aceea ceasurile atomice sunt cele mai precise).
Ceea ce înțelegem astăzi prin „timp” este diferit de ceea ce înțelegeau strămoșii noștri. Astăzi ni se pare aproape imposibil să ne imaginăm o lume fără „timp”, dat fiind că trăim într-o civilizație dominată de ceasuri, calendare, programări și cronometre. Telefonul ne ar…
Stiripesurse.ro
Cum au trăit oamenii fără conceptul modern de „timp”
