La copiii mici mă refer, când scriu aceste rânduri. Am observat la Dan Christian al meu, un copiluț de nici doi ani, că nu împarte lucrurile. Ba mai mult, când îi place ceva, se duce direct și îl ia. Aruncă o privire de “Ăsta este al meu!”, se încruntă pe sub sprâncene și pleacă. Evident cu lucrul acela după el.
Trăisem astfel de evenimente și la Sophia, ajunsă la deja “venerabila” vârstă de nouă ani. Sophia este un copil foarte generos acum, are o bunătate imensă, care, uneori, mă sperie. Da, îmi doream ca al meu copil să fie generos, să ajute, să ofere,
