Critica noţiunii de spectacol trebuie nuanţată, disociată. Pe urmele lui Henri Lefebvre, se impune să disociem spectacolul imanent al societăţii de spectacolele mediatic-industrializate “produse” şi induse. Oraşul se dă de la sine în spectacol, este spectacol, se constituie ca spectacol: importantă e menţinerea capacităţii de auto-spectacularizare (ca auto-constituire …
