Cum reușește același creier să vorbească două sau mai multe limbi?

Dacă auzi pentru prima dată cuvântul „flep”, nu știi ce înseamnă. Poate fi un animal, un obiect, o piesă dintr-un aparat. Și totuși, dacă cineva îți cere să-l pui la plural, vei spune probabil „flepi” sau „flepuri”, în funcție de cum ți se pare că se potrivește în română.
De unde vine această abilitate? Nu ai memorat pluralul unui cuvânt inexistent. Nu ai avut timp să cauți o regulă într-un manual. Creierul a făcut ceva mai subtil: a aplicat o operație gramaticală.
Dar ce se întâmplă când același creier știe două limbi? Are el două „motoare gramaticale”, unul pentru limba maternă și altul pentru limba a doua? Sau folosește același mecanism de bază, indiferent de limba în care lucrează?
Un studiu publicat în The Journal of Neuroscience pe 15 iunie 2026 sugerează a doua variantă: în caz…

Citește articolul complet