Cand comunistii au cazut in 1989, au cazut cu zgomot. Ca un brad dat jos de pisica, globurile umflate ale carierelor din Comitetul Central s-au facut zob. Oamenii aia n-au mai avut ce face, in aproape niciun domeniu. Ca nu se pricepeau de fapt la nimic. Multi zic ca s-au apucat de afaceri. Dar nu e adevarat: poate copiii sau nepotii lor. Ei, aceia din Top 20 din politica din Romania, au devenit dintr-o data ce erau dintotdeauna. Dar nimeni nu avea curajul sa spuna.
Niste nulitati.
De la Emil Bobu (“am fost un dobitoc” cum a recunoscut chiar el la proces) si pana la Manea Manescu, liderii
