E un gri searbăd peste tot în oraș, plouă, e frig şi parcă simţi cum energia ţi se scurge prin oase. Eşti descărcat ca o baterie şi stors ca o lămâie. Oameni grăbiţi, peroane încărcate, trenuri, autostrăzi pline ochi de maşini, feţe anxioase care încearcă să descifreze secretul altor feţe, ochi care se privesc scrutători. Griji şi îngrijorări.
În ultimele zile ale anului totul se derulează puţin mai lent, dar cu aceeaşi consecvenţă. Dincolo de agitatul Bruxelles, încordat şi apatic totodată, respirând sub ochiul atent al poliţiei şi al armatei, provinc
