Prima dată am fost pe la Cheile Turenilor în ceva practică din studenție. Îmi aduc aminte că am fotografiat niște gușteri; o parte dintre colegi au mers către Cluj pe jos, circa 20 km, dar eu am preferat să nu depun eforturi de genul acesta, mai ales având de cărat aparatură foto. Plus că întotdeauna comoditatea mea a fost importantă, iar deplasarea pe jos era o opțiune mai ales când nu exista altă variantă. Totuși, altceva e să mergi pe jos, să străbați peisajul ca o insectă nesemnificativă, să urci printre stânci, să simți cumva gustul pietrei, să simți peric
