Prima data cind am simțit fizic că sunt prizonier, închis intr-un lagăr, păzit de santinele să nu evadez, s-a intimplat în 1969 cind a fost festivalul de la Woodstock. Senzatia de spatiu inchis a trecut de la o abstracție fără efect la concretul vieti mele, ceva fizic si dureros. Am ințeles brusc că nu eram liber, nici eu, nici prietenii mei. Da, existau subiecte despre care nu aveam voie să vorbim. Dorințe pe care trebuia să ni le reprimăm. Tabu-uri. Mai ales despre libertate nu se putea vorbi. Ni se spunea (familie, școală, propaganda) că suntem liberi. Țările noastr