UNA CU VINTENBERG, ALTA CU MUNGIUCoincidență. În urmă cu fix trei ani, eram în fața clădirii (Palais de Festival) unde se întâmplă o halcă mare din Festivalul de Film de la Cannes. E o viermuială ca la Ocska Piaț, pe strada din fața Palatului. Ziariști, turiști, cineaști, gură-cască, vin din toate direcțiile, ca într-o intersecție nesemaforizată din Egipt.Cumva, în forfota aia, l-am zărit pe Thomas Vintenberg. Un danez înalt, elegant, chipeș. Până în acel moment, nu am fost curios să vânez staruri sau autografe. Dar n-am rezistat impulsului de a vorbi cu unul di