Pentru mine, indiferent de evoluția sa, târgul de carte ideal va rămâne cel de la Teatrul Național. Poate că după el tânjește studentul din mine, care cu greu strângea bani de-o carte, o bere și o țigară, toate trei savurate pe terasă, disimulând în spatele celor trei vicii realul interes pentru scriitorii pe care-i puteam vedea acolo. Să dai examen din optzeciști, apoi să-i vezi la o masă distanță de tine, abia aici intervine magia târgului… Atunci erau și mai puțin dezbinați de politici (reale și editoriale), iar cel puțin patru dintre ei nu muriseră, așa