Incredibil dar adevărat, șoc și groază, să vezi și să nu crezi, am terminat Ulise. Nu e ușoooor, nu e nici imposibil așa cum am auzit c-ar fi Finnegans wake, următoarea mare nebunie a aceluiași James Joyce. În secolul XX s-au făcut multe experimente, nu numai în literatură, pentru că artiștii începuseră să se lovească de limitele artelor lor, și ar fi fost niște loseri dacă n-ar fi încercat să le forțeze și/sau să le extindă. În muzică, spre exemplu, au existat experimente de tot felul, s-a renunțat la ideea de tonalitate sau modalitate, la rezolvarea disonanțelor în consonanțe, uneori la metrica impusă, iar într-un caz cu totul special, s-a renunțat de-a dreptul la orice fel de sunet al vreunui instrument, foșgăiala audienței fiind însăși lucrarea (John Cage – 4:33, dacă te întrebai…
