M-am trezit într-o zi mai bătrână decât îmi aminteam. Am stat să mă gândesc, că atunci când te întrebi “oare ce-am mâncat ieri dimineață?” doar că că eu mă întrebam “unde s-au dus ultimii zece ani”. Nu știam unde s-au dus, nu știam pe ce s-au dus. Știam doar că mi-au rămas drept dovadă niște chestii materiale și niște oameni care îmi erau aproape de când lumea. Dar nu-mi aminteam decât vag ceea ce se întâmplase și cum trecuseră anii aia.