“Ca o nălucă în noapte, trenul străbătea marea Câmpie Română. Locomotiva scotea fum de cărbune ars, șuierând jalnic și sfâșietor. Gară după gară rămânea în urma lor, împreună cu durerea, groaza și familiile distruse pentru tot restul vieții. Erau condamnați să își piardă speranțele, visurile, planurile, ambițiile. În timp ce oamenii dormeau liniștiți în multe din satele din câmpie după truda zilei, 2000 de deținuți aflați în trenul groazei se îndreptau spre lagărele morții.“
La început era Cuvântul.
Când a venit noaptea, i-au urcat într-un c
Stiripesurse.ro
