Scriu această analiză pentru că sunt întristat, mâhnit și îndurerat de dispariția prematură a celor 32 de persoane – victime ale incendiului din Colectiv (și este de așteptat ca numărul victimelor să crească) și cu gândul la răniții încă internați pe puținele locuri din spitalele din București, a căror supraveițuire depinde acum numai de puterea lor și de eforturile medicilor. Sunt convins că familiile victimelor și ale răniților nu sunt acum în situația să se gândească la vinovații cronici responsabili de favorizarea tuturor elementelor care au sta
