Am auzit prima dată de Terra Dacica atunci când l-am cunoscut pe Mugur Pop. Despre care, asemenea ardeleanului care vede pentru prima dată o girafă, mi-am zis în barba-mi lipsă ”așa ceva nu există!”. Chiar mi se părea, de la distanță, că personajul ăsta daco-transilvano-mugureano-pletoso-bărbos este un fake, pentru că așa ceva nu are cum să existe, n-are cum. Dar apoi l-am cunoscut. Și, așa cum se întâmplă în cazul tuturor celor care comit eroarea să se lase plezniți de graiul lui, m-am amorezat forever și definitiv de el. Într-un mod spiritual, desigur :D