Global privit, 2024 a fost mai degrabă un an al revenirilor în poezie decât al debuturilor sau al aparițiilor care să zdruncine mai tare câmpul poetic. De unde și faptul că device-urile poetice își revendică teritorii similare de desfășurare și cristalizează (chiar stabilizează) ceea ce, acum 5-6 ani, era fresh și poate straniu. Aș zice că poezia a intrat într-o zonă de rutină, ceea ce nu înseamnă nici pe departe un declin, însă e simptomatic felul în care multe dintre volumele de anul acesta sunt însoțite și de o parte vizuală (ilustrații sau fotografii); s

