Când m-am dat cu lotca solară pe Dâmbovița (of, ce experiență…), ziceam – dând cu un mic copy/paste de la poetul care este :D – că mai am un singur dor: să mă dau pe Dâmbovița. Păi ce, știam eu că nu o să treacă multă vreme și chiar o să pot face asta? Nu știam, desigur. Dar speram.
Și uite că acum am ocazia. Căci stimabilii de la Asociația Ivan Patzaichin s-au ocupat de chestiune. Și, în cadrul Urban Fest, putem să ne dăm cum barca vreo 3 km, de la podul de la Unirii (înspre Biblioteca Națională) până înspre ceea ce îndeobște se numește
