Am citit Hanul lui Manuc, cel de-al treilea roman al Simonei Antonescu, apărut anul trecut la Polirom, pe nerăsuflate. Mi-a amintit de toate cărțile copilăriei pentru care așteptam ca orele de școală să se termine, să ajung acasă și să mă cufund în aventurile tuturor personajelor care voiam să fiu – prințese războinice, regine iubitoare, muschetari curajoși, pirați răi și frumoși. Am descoperit nu numai o poveste istorică superbă, dar și o povestitoare cum alta nu cred că are în acest moment literatura română.