Dintre spectacole pe care am reuşit să le văd în 2015 la FITS, probabil cea mai bogată ediţie de pînă acum, m-am oprit la două montări relevante prin felul în care tratează relaţia realitate-absurd, alunecarea din starea de “normalitate” producîndu-se fie gradual, fie atît de rapid, încît conferă senzaţia că nici măcar nu a existat vreodată un alt stadiu al …
