Scenarii, după alegerile de duminică. Apropierea scrutinului face loc unor ipoteze privind mișcările care vor avea loc pe scena politică, după aflarea rezultatelor votului, în interiorul partidelor, unde sunt așteptate schimbări majore, dar și posibile scindări și noi alianțe.

Se conturează trei mari scenarii: primul, în care PSD câștigă alegerile, și alături de ALDE, face o majoritate stabilă, care va da premierul; al doilea, în care PNL, cu USR și posibil UDMR și PMP, formează o majoritate care trimite PSD în Opoziție, și al treilea, în care niciun partid nu reușește să depășească 50%, astfel că președintele Klaus Iohannis poate nominaliza alt premier decât cel cu care PSD și ALDE, care fac majoritate în Parlament, ar putea veni, la consultările de la Cotroceni.

Scenariul 1 – PSD și ALDE fac majoritate în Parlament, PNL își schimbă conducerea și riscă scindarea

Primul scenariu, și cu șansele cele mai mari de câștig, după pulsul sondajelor, este acela în care PSD reușește, împreună cu ALDE să facă majoritatea în Parlament.

În această variantă, PNL și USR vor trebui să accepte trecerea în Opoziție, în Parlament. În partid, liberalii vor avea probleme, eșecul urmând a fi decontat de întreaga conducere. Asta cu atât mai mult cu cât PNL va trebui să organizeze un Congres, imediat după alegeri.

În ultima vreme a apărut ideea preluării șefiei PNL de către Dacian Cioloș, care ar putea să rămână, în acest mod, implicat în politică. Semnalul a fost dat, săptămâna aceasta, chiar de prim-ministru, care a afirmat la Realitatea TV, că şi-a pus problema să preia conducerea Partidului Naţional Liberal, după alegeri dar că nu a luat o decizie.

O primă reacție, la nivel parlamentar, ar putea fi o migrație dinspre PNL către ALDE, partid care se revendică a fi tot liberal și care ar ajunge la guvernare, cu PSD. Mișcările din PNL depind și de intrarea în Parlament a PMP. Aflat în fruntea unui partid parlamentar, Traian Băsescu ar putea să încerce să refacă vechiul PDL, mizând pe nemulțumirea aripii democrat-liberale din PNL.

Scenariul 2 – PNL și USR, cu ajutorul UDMR și PMP fac majoritatea și trimit PSD în Opoziție; Dragnea riscă să piardă șefia partidului

Al doilea scenariu implică câștigarea majorității în Parlament de către PNL și USR, cu ajutorul obligatoriu al UDMR, PMP și minorități.

În acest context, mișcări importante se vor produce în PSD, care ar trece în Opoziție, în Parlament. Liviu Dragnea ar putea pierde șefia partidului. Și în ALDE ar putea să se producă schimbări, astfel că unii parlamentari ar putea migra către PNL. ALDE va avea la începutul anului un Congres în care șefia partidului, în prezent formată din Călin Popescu Tăriceanu și Daniel Constantin, se va unifica. Tăriceanu riscă, în cazul trecerii în Opoziție, să piardă conducerea partidului. O parte din ALDE ar putea, în acest scenariu, să se îndrepte spre o colaborare cu PNL.

Scenariul 3- Precedentul 2009: Iohannis respinge propunerea de premier PSD-ALDE

Al treilea scenariu este acela în care PSD nu reușește să câștige peste 50% din voturi, dar va face o majoritate în Parlament cu ALDE. Președintele Klaus Iohannis a anunțat în campanie că nu va desemna un premier cu probleme penale. Potrivit Constituției, președintele Klaus Iohannis poate să desemneze alt premier, decât cel propus de cele două partide și există și un precedent, în acest sens. Astfel, În 2009, pe 13 octombrie, Guvernul Boc este demis, în urma adoptării, în premieră, în Parlament, a moţiunii de cenzură iniţiată de PNL şi UDMR. Majoritatea nou formată, între PNL, PSD. PC şi UDMR, a decis în mod oficial să-l propună pe primarul Sibiului de la acea vreme, actualul președinte Klaus Iohannis, pentru funcţia de premier.

În plus, s-a dat și un vot în Parlament pentru această propunere. Parlamentarii PSD, PC, PNL si UDMR au votat o declarație de susținere pentru Klaus Iohannis, ca premier, pentru care s-au înregistrat 252 de voturi ”pentru” și două ”împotrivă”. Partidele i-au transmis apoi o scrisoare președintelui Traian Băsescu în care arătau că această majoritate absolută formată în Parlament este rezultatul adoptării moţiunii de cenzură precum şi a discuţiilor purtate între partidele parlamentare și reprezintă peste 65% din numărul total al senatorilor şi deputaţilor.

Traian Băsescu a refuzat atunci să îl numească pe Iohannis premier și l-a desemnat pe Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR.

Acest scenariu din 2009 se poate repeta după alegerile Parlamentare. Astfel, PSD și ALDE pot veni cu o propunere de premier, la consultările de la Cotroceni, iar președintele poate să refuze să desemneze persoana respectivă.

Liderul PSD Liviu Dragnea spune că șeful statului nu poate respinge propunerea partidelor majoritare în Parlament. El aduce ca argument o decizie a CCR din 2014, potrivit căreia, dacă un partid sau o coaliţie de partide au majoritatea, preşedintele nu poate refuza propunerea lor de premier.

„Raţiunea sau spiritul articolului din Constituţie care vorbeşte de negocieri cu partidele în vederea formării Guvernului are logică doar într-o anumită situaţie: dacă rezultatul alegerilor stabileşte o structură politică a Parlamentului care, la final, duce la neşansa de a se constitui o majoritate, adică partidele nu se înţeleg între ele să facă 50% plus 1. Atunci intervine rolul esenţial al preşedintelui, să îi tot cheme şi să încerce să vadă din discuţia cu fiecare partid care persoană ar avea şansa să strângă o majoritate ca să formeze Guvernul, dar când la preşedinte vine o majoritate şi arată «ăsta e omul în care avem încredere» şi Parlamentul va vota această propunere, ce logică să ai să spui «nu sunt de acord cu asta pentru că vreau eu să pun pe altcineva?»” , spunea Liviu Dragnea, în luna noiembrie.

Ce spune Constituția ?

ARTICOLUL 103 din Constituție prevede că Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.