„Nu exista roman care traieste in Romania, indiferent in ce colt al tarii s-ar afla, care sa nu aiba cel putin un prieten, o ruda sau un vecin care lucreaza sau locuieste in strainatate. Nu exista roman din strainatate, oriunde ar trai, care sa nu fi lasat in tara o mama inlacrimata, un fiu flamand, un prieten bun sau doar propria lui istorie. Si de-o parte si de cealalta a granitei care inconjoara tarisoara noastra, romanii sunt si raman tot romani, iar Romania este acolo unde sunt si ei. Romania este aici, unde ne ducem traiul cei mai multi dintre noi, dar si acolo unde au trait Eliade, Culianu sau Brancusi. Tot Romania este si familia Nadiei Comaneci din America, dar si cea a capsunarilor din Spania sau a rromilor care cersesc la Paris. Ne mandrim cu ei sau ne este rusine de faptele lor, ei raman ai nostri.
Toti acestia au radacini adanc infipte in tara lor si a strabunilor lor, pe care nimeni si nimic nu le poate rupe, nimeni nu le poate ignora, atat timp cat au ales sa ramana CETATENI ROMANI. Indiferent unde s-ar afla, cat de bogati sau saraci ar ajunge prin strainatate, cati copii ar face si cu cine, indiferent ca sunt de dreapta sau de stanga, ei sunt cetateni ai Romaniei. Multi trimit bani parintilor, le cumpara apartamente fratilor, isi ajuta prietenii sau isi aduc afacerile in tara. Fac, pentru cei ramasi acasa, ce ar trebui sa faca insusi statul roman. Ii putem condamna pentru asta? Altii nu au nici dupa ce bea apa. Nu toti au noroc sa isi gaseasca drumul in strainatate. Unii se intorc invinsi, altii isi construiesc imperii. Pe toti acesti romani, atat de diferiti intre ei, ii leaga ceva simplu dar esential – cetatenia romana – chiar daca multi dintre ei nu se mai numesc Ion, ci John.
Nu trebuie sa ne fie teama de romani, indiferent unde s-ar afla ei. Nu de romani trebuie sa se pazeasca Romania. Mai bine ar fi “sa pazim” bine granitele consulatelor noastre din strainatate, de un alt Baconschi sau un alt Branza, ca sa nu mai apara, langa stampila de alegator, semnaturile fictive ale miilor de romani din diaspora care nici macar nu s-au apropiat de urna de vot, la alegeri, multi dintre ei nemaifiind printre cei vii.
De ce au plecat si pleaca romanii din tara? De ce prefera instrainarea si greutatile adaptarii in afara granitelor? Pentru ca au vrut mai mult si mai bine pentru ei si pentru familiile lor. Ca si noi, stiu ca au o singura viata pe care vor sa si-o implineasca in felul lor, dupa ALEGEREA proprie! Cu 23 de ani in urma, au murit copii la Revolutie tocmai pentru ca romanii sa aiba libertatea de a alege unde sa traiasca, ce viata sa duca, libertatea de a-si alege locul de munca, lungimea parului, dar si presedintele. Sa nu uitam niciodata asta si sa nu ii penalizam pe cai care au ales calea pribegiei, dar au ramas tot romani. Sunt de-ai nostri si prin ei curge sangele celor care, de mii de ani, pun caramida peste caramida la cladirea tarii noastre, Romania”, scrie Marian Vanghelie pe blog.
