Oboseala își spunea cuvântul. Avusesem trei zile mai mult decât pline, ce-i drept văzusem și ascultasem o grămadă de muzică bună, dar mă amestecasem cu zeci de mii de necunoscuți, dormisem pe salteaua de izopren în bumți-bumți-ul neîndurător de la discotecă, așteptasem somnoros să intru la duș într-un șir lung de somnoroși care așteptau să intre la duș, stătusem la cozi pentru fiecare concert mare și îmi forțasem tălpile și spatele aproape în continuu, cu ochii și urechile deschise la maxim, încercând să înțeleg tot ce se întâmplă în jurul meu. Am re