„Este o poveste despre corpul meu, despre foamea mea, dar în cele din urmă, este o carte despre a dispărea și a te pierde, și despre a vrea atât de mult să fii văzută și înțeleasă. Este o carte despre a învăța, oricât de lent, să-ți dai voie să fii văzută și înțeleasă.” Este greu să analizezi și să împărtășești o opinie despre o carte de non-ficțiune cum e cea de față. Dacă n-aș fi știut tematica autobiografiei, nu cred că aș fi putut lega la prima vedere o conexiune între titlul cărții și subiect. Cum spune spre final și Roxane,
Stiripesurse.ro
