(CONTINUARE DE IERI) A început brusc agitația tranziției. Cu telefoane, intilniri, timpul se accelerase brusc. Nu mai știam cînd dormeam și cînd nu. Mă ajunsese oboseala din urmă, dar frenezia noutății și febrilitatea schimbărilor bruște țineau loc de cafea și euforizante. Părea că visam cu ochii deschiși. Intrasem in altă lume. Era ca o halucinație. Visam că Ceaușescu nu fusese prins, nu căzuse de la putere și cind mă trezeam urma să reintru în același trai cotidian ca pînă atunci. Cu mașina Securitații în fața blocului, cu mizerii,
Stiripesurse.ro
