Eu nu pot trăi așa… Să renunț la orice mică bucurie, până la urmă pentru ce muncesc?
E un fragment (sau ceea ce-mi amintesc eu) dintr-o discuție pe care o purtam demult cu una dintre prietenele mele, iar eu eram cea care spunea cele de mai sus :).
La o cafea…
Aveam 20 și ceva de ani, câștigam binișor, dar nu doar că nu reușeam să economisesc vreun ban de la o lună la alta – pentru vacanțe, că nici pomeneală de economii pe termen lung. Amica mea încerca să îmi explice, în timp ce sorbeam pe îndelete dintr-o cafea pe care îmi propusese să o bem la ea,
Stiripesurse.ro
