Vorba poetului,
Pe-aici când plouă, plouă îndesat,
Nu ţine ca la noi un ceas ori două.
Că ziua plouă, plouă pe-nserat,
Şi când se crapă iar de ziuă, – plouă.
Cum e cu zile libere, incepem cu o plimbare scurta prin parc, inainte „sa ploua”.
Cu zuza, fireste, lacustre asa, poate ii e cuiva dor de IOR. La ora 9 era perfect pe insula cainilor, pe strada, liniste, ce bine e in „concediu”.
Continuam cu niste schite, sa mai exersam asa, mai in joaca, mai in serios, inca ma dor mainile, merge greu dar e un inceput. Un sfarsit e un (re)inceput, vorba cantecu