Imnul oficial al Cupei Mondiale de fotbal masculin, cântat la ceremonia de deschidere de joi pe versuri în engleză, franceză, spaniolă, italiană și japoneză, încapsulează promisiunea turneului: un eveniment care încă mai poate aduce împreună aproape jumătate din planetă în fața aceluiași ecran. Un editorial publicat în ediția curentă a săptămânalului The Economist argumentează însă că această imagine de unitate culturală e înșelătoare — și că două supoziții comune despre divertismentul global, generate exact de momente ca acesta, sunt acum vizibil false.
Prima supoziție: că divertismentul a devenit mai globalizat ca oricând. A doua: că America rămâne supraputerea de soft power care îl orchestrează. Realitatea, susține editorialul, este aproape inversă. Mega-evenimentele sportive concentrea…
Stiripesurse.ro
