Că tot am vorbit zilele astea despre fuşereli şi jemanfişisme româneşti: nu trebuie să construieşti rachete ca să-ţi faci treaba cu pasiune şi responsabilitate.
Într-o intersecţie din Bucureşti e un puşti care merită premiat. Face o muncă măruntă şi probabil foarte prost plătită, care nu necesită nici o calificare, dar a găsit, intuitiv, calea să exceleze în mărunţişul pe care-l are de făcut:
L-am văzut de mai multe ori în intersecţia aia, niciodată plictisit. E un exemplu. Ne-ar fi mai bine dacă toţi am avea aceeaşi atitudine faţă de ce-avem de făcut