O escală
Un sat buzoian, la poalele unul deal, umbrit de pruni şi încadrat de vii. Uliţa şerpuieşte printre gospodării şi urcă viguros spre biserica ce domină aşezarea. În curtea bisericii, un cimitir micuţ, în pantă. Din drum se văd crucile printr-un gard de sârmă, lăsat locului mai degrabă împotriva animalelor decât a oamenilor. Crucile sunt colorate, au trandafiri galbeni şi roz sculptaţi pe piatră, câte un Hristos desenat naiv, cu aură galbenă, sunt cununi verzi cu boboci roşii, Maica Domnului are fustă lungă, cu falduri, galbenă şi ea. E un soi de uşurătate în ac… citeste mai mult