Zilele trecute a trebuit să merg la o înmormântare. Nu-mi plac înmormântările. Dar cui îi plac? Poate maestrului de ceremonii care râvneşte la o punere în scenă perfectă? El nu face decât să-şi practice cu eleganţă şi nemăriginită răceală meseria; e un făcător de bănet pe contul morţii, palid şi ţeapăn ca o scândură umblătoare. Vorbesc de ritualul catolic. Sau cioclilor? Nu, lor nu le plac căci, confruntaţi cu tristeţea altora, le îneacă acestora necazul în aburii grei ai alcoolului, încercând astfel să scoată din propriile fiinţe umbrele morţii. Nu … citeste mai mult