Tudor era un băieţel silitor la şcoală şi pasionat de o mulţime de lucruri, însă avea un defect foarte mare, care îl trăgea de multe ori în jos şi făcea toată strădania lui inutilă: îi plăcea să lenevească şi de cele mai multe ori amâna ce avea de făcut.
Într-o zi, tatăl său l-a chemat la el şi a încercat să îi explice valoarea timpului şi de ce este bine să faci lucrurile pe care le ai de făcut, la momentul potrivit şi nu mai târziu.
Băiețelul părea să fi înţeles ce i-a spus tatăl său. Atunci Tudor a promis că nu va mai amâna niciodată ce are de f
