Românii sunt triști. În treizeci de ani de la căderea comunismului, nu au nici azi aerul detașat al occidentalilor. Fețele românilor sunt mereu crispate, îngrijorate, obosite. Zâmbetul și fericirea de moment sunt ca un fond de ten în așteptarea unei fericiri reale, de durată. Jovialitate e de circumstanță, la mulți dintre noi. Trăim greu și asta se vede, s-a văzut dintotdeauna. Poate că în orașele mari lucrurile s-au mai schimbat, dar aici, în târgurile pe unde umblu, excepțiile confirmă regula.