Am locuit o vreme la țară pe vremea când în bucătării apa potabilă nu era de găsit la robinet. Oamenii își aduceau proviziile de apă de la ceea ce se numea “cea mai bună fântână din sat”. În nopțile toride de vară cei mai intreprinzători se strecurau nopțile și își făceau aprovizionarea cu apă. Dimineața cei care se credeau harnici mergeau la fântână, se uitau în jos și găseau doar un lichid tulbure amestecat cu mâl. Se uitau apoi în sus resemnați. Dar nimeni nu-și punea problema să sape o altă … “cea mai bună fântână din sat