Lumea este un imens sat de când mă pot teleporta de la un capăt la celălalt al ei, de când timpul nu mai are granițe pentru mine. Cu ochii mei migdalați și oblici sorb lumina unei noi zile cum m-aș delecta cu o ceașcă de cafea bună. Zorile, flori de cireș japoneze, se scutură învăluindu-mi în frumusețe și mister ființa… În zori, mă bucur că trăiesc în Țara Soarelui Răsare, ținut de foc, aflat pe jăratec deși este încercuit de ape. Lava poate expoda într-o clipă, cu toanele de cal nărăvaș ale pământului m-am obișnuit deja. Noi divinizăm viața aici
