“<Nu l-a pus nimeni să fure în teza de doctorat în 2001-2002-2003>. Aşa zice Monica Macovei despre Victor Ponta. Despre Codruţa Koveşi, al cărei doctorat e mai recent, nu scoate o vorbă. Plagiatul Procurorului General al Romåniei, comis ÎN TIMP CE FĂPTUITORUL SE AFLA ÎN ACEASTĂ ÎNALTĂ FUNCIE, e invizibil pentru un fost ministru al Justiţiei. Furtul celei pusă să combată furturile Îl lasă rece pe procurorul Macovei.
Dar Monica îşi aranjează ochelarii de cal pe direcţia convenabilă, fiindcă ea, doamna de fier a dreptăţii, cîntă în acelaşi cor cu un regiment de colonei PDL, oamenii care compun coloana vertebrală a partidului din care face parte.
Colonelul Falcă, colonelul Botiş, colonelul Ialomiţianu, colonelul Cezar Preda, colonelul Stănişoară, colonelul Boureanu, colonelul Flutur, colonelul Blejnar şi alţi zeci de colonei şi generali, unii aleşi recent în noua conducere, o cuprind cu îmbrăţişarea lor etică şi pură. Între ei, Monica nu simte nici furtul, nici impostura, nici ilegalitatea, nici uzurparea valorilor, nici spaima istorică de securism. Preoteasa moralei fără rest se freacă de vestoanele lor ca de blana unor pisoi şi se ridică electrizată, ca bagheta lui Faraday, gata să înfierbînte masele”, scrie Doru Bușcu în Cațavencii.
