Mâl
Nu înţeleg o iotă, îmi spunea concentrat şi candid T., dezvelit de toate cojile obişnuite după ce băuse îndelung si copilăros. Nu pricep o iotă, şi o lua la fugă peste garduri, prin grădinile oamenilor. Nu pricep o iotă – şi se arunca pe pământ răzbit. A doua zi, reîncătărămat în cotidian, mirarea fusese …
