O știți, probabil, pe femeia din fotografia de pe coperta albumului Nouă. E o imagine care s-a lipit de mine pentru totdeauna. I-am făcut portretul într-o zi friguroasă, undeva printr-un sat din România aceea care nu se vede la televizor. Ținea o mână la ochi, nu pentru că se rușina, ci pentru că-și aranja basmaua.
Atunci când Dan m-a sunat să mă întrebe dacă sunt de acord să îi dau fotografia pentru coperta viitorului lor album, nu apucasem să ascult piesele de pe Nouă. M-am bucurat mai mult decât am arătat cu un simplu “sigur că-ți dau”. Nouă avea să aibă un succes aproape de neimaginat pentru o trupă care insistă să facă muzică cu sens și semnificație. Acum câteva zile Universal Music le-au oferit discul de platină pentru acest album, ceea ce înseamnă că, daaaa, trupa byron a cam ieșit din underground și-a intrat un pic în mainstream. Cam așa s-a întâmplat și cu Radiohead cu niște ani în urmă, dar – nu aruncați cu huo, știm – acolo e o piață cu totul diferită, mai mare și mult mai educată (radioul public la ei se numește BBC, ca să dau doar o explicație…).
Revenind, Nouă este pentru mine o uriașă sursă de bucurie amestecată cu orgoliu, chiar și cu tainică îngâmfare, și-mi dă adesea un sentiment de încredere exagerată în calitățile proprii. Au trecut opt ani de la momentul în care fotografia a fost făcută. Băiatul meu tocmai se născuse, dar asta nu face decât să alimenteze nostalgia, așa că…
Albumul avea să apară un an mai mai târziu, în 2019. L-am ascultat, nu exagerez, de sute de ori. Acum vreo 2-3 ani, mi-am surprins băiatul, în oglinda mașinii, fredonând versurile de la “Râzi, râzi”. Se pare că nu doar eu știam toate versurile…
Între timp, Dan Byron s-a mutat la 2 minute de mine, așa că ne vedem și mai des. Undeva spre sfârșitul anului trecut, parcă, mi-a povestit despre viitorul lui proiect muzical, unul simfonic, motiv pentru care s-a apucat să studieze la Berklee. Dacă nu știați, Berklee este o școală de elită pentru muzicieni, absolvenții acestui colegiu american câștigând peste 300 de premii Grammy, între altele.
Fiind vecini, știu destul de bine cât i-a luat lui Dan să pregătească “Minunata Lume Nouă” – primul concert byron la Sala Palatului, care va avea loc peste doar câteva zile, mai exact marți, 4 noiembrie 2025. Fotografia de mai jos a fost făcută astă-vară în trenul care ne ducea la Bușteni. Da, omul scria concertul de pe 4 noiembrie.
Pe 4 noiembrie, la Sala Palatului, povestea Nouă se întoarce acasă, într-o altă lumină. Se numește Minunata lume nouă și e primul concert simfonic byron la Sala Palatului – o orchestră uriașă, 54 de instrumentiști, dirijați de Simona Strungaru, și aceleași cântece din Nouă, reimaginate. Nu refăcute. Reinterpretate. Ca atunci când te uiți la o fotografie veche și înțelegi altceva decât ai înțeles prima dată.
Mă gândesc a venit momentul să pun din nou fotografia femeii care stă pe coperta Nouă. Dar de data asta, fără mâna la ochi. Pentru că, poate, între timp, România a învățat să privească lumina în față. Sau măcar încearcă.
Dacă vreți să faceti ceva important pentru voi, sugestia mea e să nu ratați un moment istoric de muzică foarte atent concepută.
Ultimele bilete sunt încă disponibile în rețeaua iaBilet (click aici).
