“Câteva vorbe după povestea de ieri cu căpușele și boala lui Șerban Ionescu. După reacțiile publice (enorm de multe), am aflat că lumea românească se împarte în câteva categorii: P-afariștii, care nu înțeleg nimic, dar merg cu valul (vaaaai, cum să vorbim de rău isteria cu căpușele, e un curent atât de popular, abia mi-am cumpărat ciorapi de tablă pentru mersul în parc!). Speriații, care știu amândouă bolile de pe net, (și SLA și Lyme) se tem ca nu cumva să le facă pe amândouă. Între timp, stau cu ochii beliți în televizor și fac conjunctivită. Pioșii (care, deși bârfesc și consumă suferința unui om de vreo lună încoace, te scuipă când vrei să le explici că și în suferință poate exista demnitate. “Ce demnitate, mai lăsați-ne un pic să compătimim! Și, dacă se poate, un cadru mai apropiat cu suferința!”)”, scrie Lucian Mîndruţă pe Facebook.
“Dincolo de toate, mai sunt și oamenii care au înțeles ce-am vrut să zic: Și anume că poate exista și suferință demnă: Că oamenii mor și că asta ar trebui respectat și acceptat, chiar de ei înșiși, nu vândut la licitație publică. Că noi, românii, nu suntem obișnuiți să acceptăm adevărul și vom pleca urechea la orice vraci, orice saltimbanc, orice escroc care ne va livra o minciună frumoasă. E valabil în alegeri (“da, meritați salarii mai mari, ce dacă produceți tot aia!”) E valabil în patriotismul aplicat (“da, suntem o mare națiune, ce naiba, nu știți că noi am facut de fapt turnul Eiffel la Resița, francezii doar l-au botezat?”) E valabil, fireste, și în medicină. Unde nici un pacient nu crede un diagnostic onest – dar trist – și caută cu disperare, ca în supermarket, până găsește un pseudo-doctor care îi spune ceva care sună mai bine. Nu caută neapărat el. Câteodată aleargă după minciună (ok, s-o numim a doua opinie!) rudele lui. Pentru că există și prejudecata asta: omul nu trebuie să afle ce i se întâmplă. N-avem voie, în România, să murim știind asta.
E firesc. Nici când trăim nu ne interesează adevărul.
Cum ar fi aceea că era cât pe ce să cheltuim banii contribuabilului pentru a se trata o boală imaginara. O boala ca un cadou otravit, făcut bietului om și familiei lui de oameni care acum ar trebui să dea explicații”, mai scrie Mîndruţă.
