Duminica asta, Ozonu’ pleaca in prima lui tabara si eu prefer sa nu ma gindesc prea des la asta, ca am sentimente contradictorii. Pe de o parte, emotii – o sa fie bine? o sa se descurce?, pe de alta parte, nostalgii incipiente, dar sfisietoare: vaaaai, cind a crescut, vaaai, cum a trecut timpul, pleaca baietelul de acasa, etc, etc. Si nu in ultimul rind, ginduri mai putin sensibile: “auzi, da’ n-o iei si pe sor’ta?”.