La începutul anului 1941, Liviu Rebreanu[1] primește, după câteva fandări narcisiste, să devină directorul Teatrului Național din București și nu numai, discuția dintre scriitor și ministrul Radu Rosetti fiind fascinantă, un spectacol de curtoazie excesivă și firească ipocrizie, dar convingeți-vă și singuri: „Generalul Rosetti îmi spuse întâi că vrea să se consulte cu mine asupra […]
The post Liviu Rebreanu și „sfânta pilă” românească appeared first on cristoiublog.ro.

