Cred că am ajuns la saturație. De o vreme încoace am adesea tentația de a scrie – cum am făcut în ultimii 10 ani pe acest blog – despre tot feluri de politicieni. Și despre neputințele lor zilnice. Apoi mă opresc. Mi se pare firesc mai degrabă să nu mai scriu despre ei. Nu-mi dau seama dacă e oboseală sau nu. Tind să cred că nu e. Anul viitor în martie se fac 10 ani de cînd scriu aici. Și 20 de ani de cînd am scris prima mea știre într-un ziar. Din păcate, nu s-a schimbat prea mult meniul. Prima mea ieșire “pe teren”, în prima mea zi de presă
