Recunosc, imi plac hainele. Si le-am investit, de-a lungul vremii, cu puteri miraculoase.
Tin minte si acum reactia mea cand am ajuns prima data la Barcelona – sa tot fie vreo 10 ani de atunci, daca nu mai bine. Pe vremea aceea, la noi nu prea erau nici cine stie ce mall-uri, nici cafenele fistichii, nici site-uri cu haine sau outleturi pline de minuni. Si cand am ajuns acolo, ametita de avalansa de Gaudi-Camper-Zara-Stabucks-palmieri-El Corte Inglés l-am sunat pe tata (de la un telefon public, fireste) si i-am spus: “Tata, aici e Raiul”. Si am continuat timp de o saptaman
Stiripesurse.ro
