Între tic și tac e o mică tăcere. Domnișoara Poimâine și Joaca de-a timpul

Mereu am fost fascinată de timp și de ce se întâmplă după moarte. Încă din clasa a IV-a, am fost convinsă că există și altceva în afară de lumea aceasta. Nu știu cum sau de ce, dar într-o seara, pe când aveam 10 ani și încercam să adorm, corpul meu a început să tremure și sufletul să se forțeze să iasă din corp. M-am ridicat la 90 de grade și mi-am văzut corpul. M-am speriat că nu voi mai putea să mă întorc și sufletul s-a întins înapoi peste corp. În corp. M-am trezit speriată. Inima îmi bătea ca un baros greu și gros de lemn. N-am spus la nimeni. În